Sursa: http://www.descopera.ro/
articol de Alexandru Safta
Credinciosii, in special cei bigoti, traiesc cu certitudinea ca
Dumnezeu este omniprezent si omniscient, iar in ziua judecatii va cantari in
talerele balantei sale de aur faptele bune si rele ale fiecarui suflet, pentru
a-i decide destinatia intru eternitate. Scepticii, ateii sau pur si simplu
aceia care aleg sa gandeasca independent de sisteme si norme religioase,
cantaresc premisa ca fiind cel putin improbabila, daca nu ridicola. Totusi,
desi poate parea ca tine mai degraba de un oarecare entuziasm naiv al celor
care adera la ea, o noua idee, care o frizeaza practic pe cea
originala, netezindu-i marginile, se poate dovedi in masura sa ii fidelizeze si
pe unii dintre cei sceptici cu privire la inmagazinarea intr-o memorie
universala a tuturor lucrurilor spuse sau facute in lumea noastra.
Teosofie si antroposofie
Este vorba despre memoria cosmica sau Akasha, termen a carui insemnatate in limba de
origine, sanskrita, desemneaza notiunea de "eter".
Formula "memorie akashica" este utilizata in teosofie si in
antroposofie pentru a descrie plentitudinea cunoasterii mistice incifrate
intr-un plan non-fizic, paralel al existentei. Adeptii celor doua curente
ezoterice sunt de parere ca aceste date contin toata cunoasterea experientei
umane precum si istoria cosmosului.
Colectia este descrisa metaforic asemenea unei librarii, alte
analogii comune intalnite in discursurile pe marginea acestui subiect vizand
ideea de "computer universal" sau de "Minte Divina".
Descrierile memoriei akashe atesta faptul ca informatiile cuprinse aici sunt
innoite in mod constant pe masura ce viata pe Pamant si Universul insusi
evolueaza, ele putand fi accesate din universul material prin intermediul proiectiei
astrale. Conceptul isi are originile in miscarile teosofice ale secolului XIX,
ramanand de actualitate si in discursurile de tip New
Age.
Conform principiilor teosofice al caror parinte spiritual este
filosoful, esoteristul, artistul si pedagogul de origine austriaca Rudolf
Steiner, memoria akashica reprezinta un sistem universal care inmagazineaza
fidel, ca intr-un fel de biblioteca a destinelor, toate evenimentele petrecute
vreodata in acest Univers, orice gand, cuvant si fapta . Amintirile sunt impresionate pe o substanta de natura subtila denumita akasha (sau eter). In
misticismul hindus, akasha este considerata principiul primordial al naturii
din care celelalte patru principii fundamentale (apa, aerul, focul si pamantul)
sunt create. Impreuna, cele cinci principii reprezinta, de asemenea, cele cinci
simturi ale fiintei umane.
Se crede despre memoria akashica ca arhiveaza pe
"rafturile" ei, in amanunt, trecutul, prezentul si, cred unii, o
umbra in plina evolutie a viitorului nu doar al fiecarei persoane, dar al fiecarui graunte de
materie. Intelepciunea spirituala antica ne invata ca toata
istoria lumii este cumva incifrata intr-o baza de date universala. Timp de mii de ani,
oamenii au vorbit si au scris despre aceasta cronica extraordinara. Fiecare
cuvant, fiecare fapta, gand si sentiment, inregistrate intr-o arhiva intrinseca
de tipare energetice. O arhiva ce ne este potential accesibila. Hinduismul,
budismul si chiar Biblia insasi fac referiri la o astfel de memorie akashica
sau Carte a Vietii.
Edgar Cayce
Un exemplu al istoriei recente care sugereaza accesarea si
intrebuintarea de catre un om a frecventei akashice, il reprezinta celebrul
clarvazator american Edgar Cayce. Se crede despre acest
personaj misterios, adesea comparat cu Nostradamus, ca si-a folosit harul
pentru a citi sau a percepe intr-un fel "marea bliblioteca a vietii".
Atunci cand era intrebat despre sursa informatiilor sale, Cayce facea referire
la doua fenomene. Unul era subconstientul persoanei pentru care executa
procesul de ghicire, iar celalalt, conform propriilor spuse, chiar aceasta baza
de date universala, pe care o numea arhiva
akashica.
Se pare ca fiecare dintre noi isi scrie povestea vietii prin
ganduri, fapte si prin interactiunea cu ceilalti.Atunci cand Edgar Cayce facea o "citire", se transpunea
intr-o stare de transa si calatorea in sfere mai inalte ale constiintei, asa
cum se intampla in vis sau intr-un stadiu avansat de meditatie . Descria aceasta experienta ca pe urmarea unei raze de lumina ce
il transporta intr-un loc similar cu o biblioteca. Acolo era intampinat de un
batran cu carti, ce avea cate un manuscris cu numele fiecarui om de pe Pamant.
Acesta ii inmana cartea individului pentru care clarvazatorul cautainformatii.
Sase miliarde de
clarvazatori
Totusi, unii sunt de parere ca nu trebuie sa te numesti Edgar
Cayce si sa faci in mod regulat previziuni pentru a accesa memoria akashica.
Cel putin la nivel de inconstient, Cayce credea ca accesam cu totii aceste
informatii in viata de zi cu zi. De exemplu, putem deveni constienti in ce priveste sentimentele noastre fata
de alti oameni, aceasta fiind o forma de accesare a informatiei. Avem in interiorul nostru sentimente rezervate vis-a-vis de
ceilalti; atunci cand intalnim pentru prima oara o persoana putem simti din capul
locului antipatie sau simpatie fara prea multe justificari. De unde vin aceste
porniri? Potrivit lui Cayce, trairile de acest fel pentru oamenii din jurul
nostru sunt bazate pe amintiri stocate in propriul nostru trecut,
pe care ni le amintim constant la nivel de subconstient. In acest moment, de
exemplu, noi recream deja informatii pentru sentimentele noastre fata de
oamenii pe care ii vom intalni in viitor.
O alta forma de a accesa akasha rezida in oniric, in ceea ce visam. Cayce spunea ca
visele noastre ofera informatii nu numai despre trecutul nostru, ci si despre
activitatile noastre prezente, furnizand amanunte chiar si in privinta
viitorului. Astfel de date ne sunt trimise in fiecare noapte, insa nu suntem
foarte atenti la ceea ce visam sau uitam atunci cand ne trezim. Un al treilea
mijloc este incercarea de a urmari tiparele repetitive din vietile noastre. De
multe ori avem de-a face cu experiente si intamplari menite sa ne ajute in
evolutie spirituala si dezvoltare personala. Adesea, aceste lectii ne vin sub
forma relatiilor personale cu alti indivizi.
Principiul Akashei este mentionat in Biblie in mai multe forme. Se mentioneaza
adesea o anumita Carte a Vietii sau o carte in care Dumnezeu compileaza o baza
de date celesta. Prima referinta din Scripturi la memoria akashica se afla
chiar in "Exod". Moise vorbeste cu Dumnezeu despre israeliti, pentru care pledeaza
in virtutea abandonarii de catre acestia a venerarii Vitelului de Aur. Iar in
schimbul iertarii, Moise se ofera sa i se stearga propriul nume din Carte.
In alte imprejurari, in Vechiul Testament putem citi ca totul despre viata unei
persoane este inregistrat intr-o Carte a Amintirilor. David, in Psalmi,
mentioneaza ca totul din viata sa este memorat, chiar si faptele pe care
urmeaza sa le faca.
In Noul Testament,
avem exemple despre o carte care, aparent, contine numele tuturor celor care
merita sa fie salvati, iar in Cartea Apocalipsei se mentioneaza ca fiecare
dintre noi are un volum pe care Dumnezeu il va deschide si din care ii va
"citi viata".
Atlantida
Rudolf Steiner, in lucrarea sa "Din Cronica Akasha", marseaza pe
ideea unei indepartari, in timp, a oamenilor de catre contopirea cu sferele mai
inalte si implicit cu Akasha, prezentandu-i pe stramosii nostri, atlanteeni,
foarte diferiti de omul actual. Aceasta deosebire se refera nu numai la
aspectul exterior, ci mai ales la facultatile spirituale. Gandirea
logica, facultatea de a face calcule si combinatii, pe care se realizeaza
astazi toate realizarile moderne, nuexistau la primii oameni. In
schimb, ei aveau o memorie extraordinara, si aceasta constituia
una dintre capacitatile lor spirituale cele mai remarcabile.
De exemplu, ei nu faceau calcule, asa cum facem noi, aplicand
reguli invatate in prealabil. Nu aveau ceva cum ar fi o tabla a inmultiri.
Nimeni nu isi intiparise in minte ca trei ori patru fac doisprezece: Faptul ca
atunci cand se ivea necesitatea unei asemenea operatiuni omul atlantean rezolva
problema, se datora capacitatii de a-si aminti alte situatii identice sau asemanatoare.
Isi reamintea situatii traite anterior. Este important de retinut ca, de
fiecare data cand se dezvolta o aptitudine noua o alta, mai veche, pierde din
forta. Prin gandirea logica si prin capacitatea de a face calcule, omul
actual este superior stravechiului om atlantean; in schimb, memoria noastra a
regresat, omul gandeste cu ajutorul ideilor; gandirea omului atlantean se forma
cu ajutorul imaginilor. Cand
o imagine ii aparea in suflet, el isi amintea perfect numeroase alte imagini
asemanatoare pe care le traise in trecut si, pe aceasta baza, isi forma
judecata.
Dar acesta tendinta
implica o stagnare indelungata, progresul fiind un lucru greu de obtinut prin
repetarea continua a unor tipare. Or, atlanteenii au cunoscut o evolutie
fulminanta, inaintea prabusirii imperiului lor. Nu s-ar putea datora oare acest
lucru unei ridicari a sufletelor lor neintinate, axate pe memorie, la sfera
akashica atotstiutoare de lucruri trecute sii viitoare? Unii suspecteaza acest
lucru, in mare masura plauzibil, dat fiind avansul chiar tehnologic al acestei
populatii despre care se crede ca avea vehicule de zbor.
Paranormal sau Akasa?
Tot Rudolf Steiner spunea ca "tot ceea ce apare in timp, isi are originea in
eternitate". El si adeptii teoriilor sale cred ca viitorul
a fost de fapt trait si ca acesta este pastrat in acea Memorie Cosmica in care
este inregistrat chiar Universul. De vreme ce timpul insusi este o componenta a
acestui univers, tot ceea ce se va fi intamplat vreodata in raport cu el, este
deja continut in memoria Akasha.
Unele persoane care afirma ca au suportat rapiri OZN vorbeau de globuri
luminoase eterice despre care li s-a spus ca reprezinta "depozite de
cunostinte si inteligenta", in care se memoreaza "tot ce este in
Univers". Poate
administratorii acestei supermemorii de tipul realitatii virtuale, in care ar
fi copiati oamenii cu intreaga lor viata, au ajuns, dupa milioane de ani de
evolutie, sa poata conferi fiecarei copii si o anumita autonomie, initiativa
sau liber arbitru; ori poate chiar constiinta faptului ca traieste si dupa
moarte. Aceste entitati ar putea deveni vizibile celor care pot intra in
contact cu respectiva realitate virtuala. Asa s-ar putea interpreta multe
istorii paradoxale, cum ar fi intalnirile cu stafiile unor morti. Am avea si un
sprijin pentru intelegerea fenomenului dechannelling.
Contactele unor
persoane cu o astfel de supermemorie ar explica cum de ele pot vorbi uneori in
limbi nicicand invatate (xenoglosia), ar putea explica "luarea in
posesiune", "reincarnarile", "reamintirea" unor vieti
trecute etc. Nu trebuie sa ignoram ca toate aceste fenomene - altminteri
inexplicabile stiintific, deci respinse oficial - dispun totusi de numeroase
marturii, unele foarte bine documentate.
Pana acum, singurele dovezi prezentate ale datelor akashice au
fost declaratiile celor care pretind ca obtin informatii de la ele. Aceste
afirmatii nu pot fi testate prea usor si de aceea nu au cum sa imbrace forma
unei chestiuni serioase de natura stiintifica. Nici traditiile crestine si nici
cele vedice sau hinduse nu recunosc radacina scripturilor si a credintelor lor
in memoria Akasha, desi anumite grupuri de indivizi adera la aceasta
convingere. Totusi, in credinta islamica, sub conceptul de Qadar,
exista o notatie a unei asa-numite "Carti a Decretului" sau
"Al-Lawh-Mahfud" ce este, de asemenea, definita ca o tableta sfanta
ce retine amintiri ale tuturor evenimentelor petrecute si nepetrecute inca.
Credinciosi sau nu, entuziasti ai Akashei sau nu, ceea ce toti
oamenii ar trebui sa observe din existenta acestei notiuni si ar trebui sa
inteleaga, este ca toti suntem la fel, credintele noastre sunt la fel si nu ne
deosebim decat in forma, avand acelasi fond, exprimat diferit. Akasha
nu este, la urma urmei, decat un alt cuvant pentru ideea de Divin, de etern, de
zeitate si de taram spiritual.Fie ca alegem sa credem sau nu in
explicatiile oferite, ar trebui sa invatam lectia solidaritatii si a ideii de
"toti suntem unul" din aventura Akashica.
