Preoţii şi ritualurile sunt doar cârje pentru
viaţa infirmă a sufletului.
Orice fiinţă, cât de neînsemnată ar fi,
constituie centrul unui cerc trasat în jurul ei.
Aceia care păstrează capacitatea de a aduna
frumuseţea nu vor îmbătrâni niciodată.
Arta noastra e de a fi orbiti de lumea
adevarului.
Universul este un rezervor aproape neatins de
valori şi de semnificaţii, iar un om nu trebuie să-şi piardă vlaga pentru că
nu-l poate măsura.
Atâta timp cât nu încetezi să urci, treptele nu
se vor termina; sub paşii tăi care urcă, ele se vor înmulţi la nesfârşit.
Cei care ştiu să vadă, văd pretutindeni semnele
unei atotputernice Înţelepciuni.
Tot ce nu vizează esenţialul îmi este
indiferent. Fericirea n-aş putea-o atinge decât dacă aş reuşi să ridic lumea ca
s-o fac să intre în adevăr, pur, imuabil.
Dezordinea, când nu eşti înzestrat decât cu mici
talente, e tot ce poate fi mai rău.
Nu pierdeţi timpul căutând obstacole; s-ar putea
să nu existe.
În mod absolut sigur, scriu lucruri din
disperare faţă de trupul meu şi faţă de viitorul care mă aşteaptă având acest
trup...
Sunt două păcate principale din care toate
celelalte păcate se nasc: nerăbdarea şi lenea.
Nu trebuie să ieşi din cameră. Rămâi aşezat la
birou şi ascultă. Nici măcar nu asculta, doar aşteaptă. Nici măcar nu aştepta,
stai liniştit şi singur. Lumea ţi se va oferi de bună voie, să o descoperi în
adevărata lumină, nu are încotro. Se va rostogoli nestăvilită la picioarele
tale.
Se simţea liber de orice apăsare, aşa cum te
simţi doar când te afli printre străini, când discuţi cu persoane care îţi sunt
inferioare, nu spui nimic despre tine, vorbeşti cu detaşare despre problemele
altora, creşti în ochii tăi, dar ai libertatea să şi scazi în ochii tăi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu