vineri, 30 septembrie 2011

THE FUTURE OF FOOD (2004)

sursa: http://www.ecolife.ro/multimedia/filme/the-future-of-food-viitorul-alimentatiei.html

"Filmul prezinta rezultatele unor investigatii minutioase despre adevarurile deranjante din spatele alimentelor tratate chimic si modificate genetic, care au navalit in magazine in ultimele decenii. Filmul reprezinta si o voce a fermierilor ce au au fost afectati de aceste thnologii. Implicatiile asupra sanatatii oamenilor, politicile guvernamentale si globalizarea reprezinta tot atatea motive de protest pentru organizatiile ce promoveaza o viata libera si sanatoasa. 
Filmul este inca un semnal de alarma asupra pericolului folosirea inconstiente sau de-a dreptul criminale a culturilor de plante modificate genetic si introducerea acestora in alimentatia noastra!"



miercuri, 28 septembrie 2011

Henry David Thoreau - Aforisme




Opresorul nu îşi dă seama de gravitatea opresiunii cât timp este tolerată de cel oprimat.

Cum să ne amintim neştiinţa noastră, când neîncetat nu facem apel decât la ceea ce ştim?

Există un singur remediu pentru dragoste: a iubi mai mult.

În natură se află secretul păstrării ecologice a lumii.

Pentru a spune adevărul, e nevoie de cel puţin doi oameni - unul care să îl spună şi celălalt care să îl asculte.

Oamenii au devenit uneltele uneltelor lor.

Nesupunerea este adevărata fundaţie a libertăţii.

Marea masa a oamenilor isi duce viata intr-o disperare tacuta.

Să fim mai întâi oameni şi abia după aceea supuşii unei ocârmuiri.

Apa este singura băutură pentru un om înţelept.

Acel om este cel mai bogat, cel ale cărui plăceri sunt cele mai ieftine.

De nimic nu trebuie să ne temem mai mult decât de teamă.

Ar trebui să nu avem încredere în acţiunile care necesită o haină nouă.

Poezia nu reprezintă altceva decât echilibrul mental al vorbirii.

marți, 27 septembrie 2011

Aryana Havah - An.unnak.ki vs. An.unnak.ki

Aryana-Havah-An-unnak-ki.

luni, 26 septembrie 2011

duminică, 25 septembrie 2011

joi, 22 septembrie 2011

miercuri, 21 septembrie 2011

Diogene din Sinope (Cinicul)





Diogenes, Cinicul, filosof grec s-a născut la Sinope. Din timpul vieţii Diogene a devenit, ca nici un alt filosof antic, personaj de legendă; potrivit tradiţiei, Alexandru cel Mare ar fi rostit: Dacă nu eram Alexandru, aş fivrut să fiu Diogene. Sosit cu tatăl său Hicesias în exil la Atena, Diogene ajunge discipol al sofisticatului Antistene. A încercat să exemplifice cu propriul mod de viaţă ascetic principiile curentului filosofic al cărui fondator este considerat – cinismul – şi anume o existenţă la limita necesarului supravieţuirii şi un dispreţ suveran faţă de convenţiile şi principiile societăţii.
Diogene, care se considera “cetăţean al lumii”, dormea într-un butoi, purta iarna ca şi vara aceeaşi haină, cerşea ca să mănânce şi-i batjocorea neîncetat pe orăşeni pentru modul de a trăi. Trăind asemenea unui câine (Kyon), doctrina sa a primit în secolul IV numele de cinism. Crates din Teba, elevul său, a adunat principiile lui filosofice, din care nu ne-au parvenit decât o serie de aforisme.
Potrivit relatărilor lui Diogenes Laertios , Diogene umbla uneori prin Agora Atenei, în plină zi, cu o lampă în mână, "în căutarea unui om cinstit". Atitudinile sale șocau și provocau atenianul simplu, ele ilustrând însă întotdeauna o idee adevărată, lucru care îi aduce admirația și renumele.
După scrierile lui D.Laertios, Diogene ar fi murit în aceeași zi în care Alexandru cel Mare murea la Babilon. Până în zilele noastre, numeroși filozofi au avut în Diogene un model absolut de sinceritate, și mai ales un exemplu rar de adecvare între idei și viață.

Prezint un fragment din cartea “Despre viețile și doctrinele filozofilor” de Diogenes Laertios:
“Ajuns la Atena, se întâlni cu Antistene, care-l respinse din cauză că, de felul lui, Antistene nu întâmpina niciodată elevii cu vorbe bune, dar Diogene îşi cuceri locul de discipol cu de-a sila. Odată chiar Antistene l-a ameninţat cu băţul, dar discipolul şi-a oferit capul, spunând aceste cuvinte: „Loveşte, fiindcă nu vei găsi un lemn destul de tare care să mă îndepărteze de tine cât timp te aud vorbind!” din acest moment a devenit elevul lui şi, cum era un exilat fără patrie, se apucă să ducă o viaţă simplă.
Teofrast, în scrierea sa Megaricul, spune că, văzând un şoarece cum alerga fără să caute un loc de culcuş, fără să ţină seama de întuneric şi fără să dorească din lucrurile socotite ca desfătătoare, Diogene descoperi o ieşire din împrejurările grele în care se afla. 
Unii spun că el, cel dintâi, şi-a îndoit mantaua, din pricină că era silit să doarmă în ea, că a purtat desaga pentru a-şi ţine hrana, că folosea orice loc pentru orice scop, pentru mâncat, dormit şi conversaţie.
Odată ar fi spus, arătând porticul lui Zeus şi sala de procesiuni, că atenienii i-au pus la dispoziţie locuri unde să trăiască. S-a sprijinit pe un toiag numai când a căzut bolnav, dar după aceea îl purta oriunde, e drept nu în cetate, ci când mergea la drum, având şi desaga, după cum spune Olympiodoros. Scrisese cuiva să-i facă rost de o căsuţă şi, cum acesta întârzia, Diogene şi-a luat ca locuinţă un butoi în Metroon, aşa cum explică el însuşi în scrierile sale. Vara se tăvălea pe nisipul fierbinte, iar iarna îmbrăţişa statuile acoperite cu zăpadă, folosind orice împrejurare pentru a se căli.
Într-o zi, Platon îl invitase la el acasă împreună cu alţi prieteni care veneau de la Dionysios. Diogene, călcând cu picioarele pe covoarele lui Platon, îi spuse: „Calc în picioare deşertăciunea lui Platon”, la care acesta îi răspunse: „De câtă orbire dai dovadă, Diogene, cu aparenţa ta de a nu fi orbit.” Alţii spun că vorbele lui Diogene au fost: „Calc pe trufia lui Platon” şi acesta i-a replicat: „Da, Diogene, cu o trufie de alt fel.”
Pe când vorbea într-o zi, despre lucruri serioase fără ca nimeni să ia aminte, se apucă să ciripească şi cum toţi făcură roată în jurul lui, el îi mustră că veneau cu toată graba să asculte fleacuri, dar cu încetineală şi neglijenţă când era o temă serioasă. Mai spunea că oamenii se concurează la lovit cu piciorul şi la diferite exerciţii, dar nu caută să se întreacă unul pe altul în bunătate şi dreptate.
Într-o zi strigă: „Veniţi oameni!”, şi când aceştia se strânseră în jurul lui, îi alungă cu băţul, spunând: „Am chemat oameni, nu lepădături.”
Către unul care îi spuse: „Eşti bătrân, e timpul să te odihneşti.”, el răspunse: „Cum aşa? Dacă aş alerga la curse şi aş fi aproape de ţintă, ar trebui să încetinesc, în loc să fac un efort mai mare?”
Spunea că lucruri preţioase se vând în piaţă pe nimic şi invers: o statuie se vinde cu trei mii de piese de aramă, pe când o măsură de făină se vinde pentru două monezi de aramă.
Diogene îi spuse lui Xenaides, care-l cumpărase: „Vino şi vezi să faci ce îţi voi porunci!”, la care acesta îi reaminti că el este sclavul, şi în consecinţă el trebuia să se supună. Diogene îl întrebă atunci: „Dacă, fiind bolnav, ţi-ai fi cumpărat un medic, ai fi ascultat de el sau ia-i fi spus că el trebuie să se supună?”
Cineva dorea să studieze filosofia cu el, iar Diogene îi dădu să ducă o scrumbie şi îi spuse să-l urmeze, dar celălalt, de ruşine, aruncă scrumbia şi se îndepărtă. După un timp, întâlnindu-l pe acela, Diogene îi spuse râzând: „Prietenia noastră a stricat-o o simplă scrumbie!” Versiunea lui Diocles este însă următoarea: cineva, spunându-i: „Porunceşte-ne, o, Diogene!”, el îl luă deoparte şi-i dădu să ducă o bucată de brânză care costase o jumătate de obol. Celălalt refuză, iar după aceea Diogene făcu observaţia: „Prietenia dintre noi a fost ruptă de o bucată de brânză care costă jumătate de obol.”
Într-o zi, văzând un copil cum bea apă din palmă, îşi aruncă ulcica din desagă cu cuvintele: ”Un copil m-a întrecut în felul simplu de a trăi.” Tot aşa îşi aruncă blidul după ce văzu un copil care-şi spărsese vasul, punând lintea în scobitura unei bucăţi de pâine.
Câţiva şoareci se urcaseră pe masa lui, iar el exclamă: ”Ia te uită, până şi Diogene întreţine paraziţi!” Platon făcându-l odată câine, el spuse : ”E foarte adevărat, fiindcă şi eu m-am întors la cei care m-au vândut.” Odată, la ieşirea din baia publică, cineva îl întrebă dacă erau mulţi oameni înăuntru. “Nu – spuse el –, nici unul.” Dar altuia care întrebă dacă era mare gloată, el îi răspunse: ”Da.” Altădată, aprinzând o lampă în plină zi, umbla încoace şi încolo spunând: ”Caut un om!”
În ce priveşte pe cei înfricoşaţi de visurile lor, le spunea că nu se îngrijesc de ceea ce fac când sunt treji, dar sunt foarte preocupaţi de nălucirile din timpul somnului.
Repeta mereu cu glas tare că zeii au dat oamenilor posibilitatea de a trăi uşor, dar că acest lucru a rămas ascuns acestora din cauză că ei râvnesc la tot felul de delicatese. De aceea spuse unui om căruia sclavul îi lega încălţămintea: ”Nu vei ajunge la deplina fericire până ce sclavul nu-ţi va sufla şi nasul, şi acest lucru când vei avea mâinile paralizate.”
Cineva îi reproşă că a fost exilat din patrie, iar el îi spuse: ”Dar, o, nenorocitule, prin exil am devenit filosof!” Tot aşa, când cineva îi aminti că “poporul din Sinope te-a osândit la exil”, spuse: ”Şi eu pe ei ca să stea acasă.”
Odată ceru pomană de la o statuie şi fiind întrebat de ce face aceasta, răspunse: ”Ca să mă exercit în a fi refuzat.”
El zicea că dragostea de bani este metropola tuturor relelor.
Când fu întrebat de ce oamenii dau de pomană cerşetorilor, dar nu dau filosofilor, răspunse: ”Fiindcă se gândesc că într-o zi pot să fie şi ei şchiopi sau orbi, dar niciodată să ajungă filosofi.”
Pe când se înapoia din Sparta la Atena, fiind întrebat de unde vine şi încotro se duce, răspunse: ”De la locuinţele bărbaţilor spre cele ale femeilor.”
Phryne (curtezană celebră prin frumuseţea ei fără seamăn) ridică o statuie de aur Afroditei din Delfi şi se spune că Diogene a scris pe ea: ”Ridicată din desfrânarea grecilor.” Diogene compara pe cei desfrânaţi cu smochinii care cresc pe o stâncă prăpăstioasă; nici un om nu se bucură de fructele lor care sunt mâncate de corbi şi vulturi. Un învingător de la Olympia nu-şi mai lua ochii de la o curtezană. “Ia priveşte colo, spuse Diogene, cum berbecul aprig în luptă este doborât de o fetişcană oarecare!” După el, curtezanele frumoase erau la fel ca otrava îndulcită cu miere.
Odată Alexandru cel Mare, venind la el , îi spuse: ”Sunt Alexandru, marele rege!” Iar eu – sunt Diogene – Câinele, (câinele era un animal detestat şi necurat).
Cineva îl întrebă ce a câştigat din studiul filosofiei, iar el răspunse următoarele: ”Dacă nu altceva, cel puţin pot fi pregătit pentru orice soartă.”
Diogene obişnuia să afirme că există două feluri de educaţie: una sufletească şi alta corporală; această educaţie e cea prin care, cu o exercitare continuă, (exerciţiul perseverent, este unul dintre punctele fundamentale ale moralei cinice: călirea individului pentru a suporta frigul, foamea, reducerea pretenţiilor lui la un minim necesar – îndestularea cu ce ai – iată ţelurile urmărite de cinici şi mijloacele pentru a ajunge la ele) se asigură deprinderea pentru faptele virtuoase; o jumătate a acestei educaţii e incompletă fără cealaltă, sănătatea şi forţa fiind tot aşa de mult cuprinse printre lucrurile necesare atât pentru corp, cât şi pentru suflet. El aducea ca dovadă indiscutabilă faptul că uşor se ajunge la virtute prin exercitare, deoarece în meserii, în deprinderile manuale şi în celelalte arte se poate vedea cum, prin practică, meşteşugarii îşi dezvoltă o extraordinară dibăcie. La fel putem lua cazul cântăreţilor din flaut şi al atleţilor: ce minunată dibăcie dobândesc ei prin munca lor neîncetată! Iar, dacă şi-ar fi pus sforţările lor în educarea sufletului, este neîndoielnic că efortul lor n-ar fi zadarnic şi fără realizări de seamă. Nimic în viaţă susţinea el, nu are sorţi de izbândă fără o practică perseverentă; aceasta poate să învingă orice, prin urmare, în loc de o caznă nefolositoare, oamenii trebuie să aleagă cazna prin care ei pot trăi fericiţi. Dar, din cauza neghiobiei lor, oamenii sunt nefericiţi. Însuşi dispreţul plăcerii este foarte plăcut dacă ne-am obişnuit cu el; căci întocmai cum cei obişnuiţi cu o viaţă de plăceri simt neplăcere când trec la un fel de viaţă opusă, tot aşa cei care s-au exercitat în această direcţie contrară, simt mai multă plăcere în a dispreţui plăcerile.
Când a fost vândut ca sclav, a îndurat totul cu nobleţe sufletească. Într-o călătorie pe mare la Egina a fost prins de piraţii de sub comanda lui Scirpalos şi dus la Creta, unde fu scos la vânzare. Întrebat de crainic ce se pricepe să facă, răspunse: ”Să conduc oameni.” După aceea îi arătă pe un corintean îmbrăcat într-o haină tivită cu purpură, Xeniades şi spuse: ”Vinde-mă acestui om, căci are nevoie de un stăpân.” Aşa s-a făcut că l-a cumpărat Xeniades, care l-a luat la Corint, l-a pus să-i supravegheze copiii şi i-a încredinţat toată gospodăria casei. A condus-o în toate privinţele în aşa fel, încât Xeniades spunea oriunde se ducea: ”Un geniu bun mi-a intrat în casă.”
Unii spun c-ar fi lăsat cu limbă de moarte ca să-l arunce fără să-l înmormânteze, ca orice animal sălbatic să se poată hrăni din el, sau să fie aruncat într-un şanţ şi să se împrăştie puţină ţărână peste el."

Aforisme


Nu-ţi voi cere să-mi dai ce poţi să-mi iei, îţi voi cere să nu-mi iei ce nu poţi să-mi dai!

Dintre toate fiarele sălbatice, cea mai primejdioasă este bârfitorul, iar printre cele domestice e linguşitorul.

Gelozia e durerea de a vedea pe altul posedând ce posedăm.

Banul e nervul afacerilor.

Gloria e hrana prostiei.

Calomnia nu reprezintă altceva decât "zgomotul" pe care îl fac cei nebuni

marți, 20 septembrie 2011

luni, 19 septembrie 2011

Katy Perry feat. Kanye West - E.T.

Un clip interesant, versuri nu mai vorbesc.





Katy Perry - E.T (Feat Kanye West) Lyrics


K[Kanye West]
I got a dirty mind
I got filthy ways
I'm tryna Bath my Ape in your Milky Way
I'm a legend, I'm irreverent
I be reverand
I be so fa-a-ar up, we don't give a f-f-f-f-ck
Welcome to the danger zone
Step into the fantasy
You are not invited to the otherside of sanity
They calling me an alien
A big headed astronaut
Maybe it's because your boy Yeezy get ass a lot

[Katy Perry]
You're so hypnotizing
Could you be the devil
Could you be an angel

Your touch magnetizing
Feels like I am floating
Leaves my body glowing

They say be afraid
You're not like the others
Futuristic lover
Different DNA
They don't understand you

Your from a whole other world
A different dimension
You open my eyes
And I'm ready to go
Lead me into the light

Kiss me, ki-ki-kiss me
Infect me with your love and
Fill me with your poison

Take me, ta-ta-take me
Wanna be a victim
Ready for abduction

Boy, you're an alien
Your touch so foreign
It's supernatural
Extraterrestrial

Your so supersonic
Wanna feel your powers
Stun me with your lasers
Your kiss is cosmic
Every move is magic

Your from a whole other world
A different dimension
You open my eyes
And I'm ready to go
Lead me into the light

Kiss me, ki-ki-kiss me
Infect me with your love and
Fill me with your poison

Take me, ta-ta-take me
Wanna be a victim
Ready for abduction

Boy, you're an alien
Your touch so foreign
It's supernatural
Extraterrestrial

[Kanye West]
I know a bar out in Mars
Where they driving spaceships instead of cars
Cop a Prada spacesuit about the stars
Getting stupid ass straight out the jar
Pockets on Shrek, Rockets on deck
Tell me what's next, alien sex
I'ma disrobe you, than I'mma probe you
See I abducted you, so I tell ya what to do
I tell ya what to do, what to do, what to do

[Katy Perry]
Kiss me, ki-ki-kiss me
Infect me with your love and
Fill me with your poison

Take me, ta-ta-take me
Wanna be a victim
Ready for abduction

Boy, you're an alien
Your touch so foreign
It's supernatural
Extraterrestrial

Extraterrestrial
Extraterrestrial

Boy, you're an alien
Your touch so foreign
It's supernatural
Extraterrestrial

duminică, 18 septembrie 2011

Pauză de muzică - Enigma

Enigma - Return to innocence

Asculta mai multe audio diverse


Enigma - Beyond the Invisible

Asculta mai multe audio diverse


Enigma - Smell of Desire

Asculta mai multe audio diverse


Enigma - Temple Of Love

Asculta mai multe audio diverse


Enigma - Eyes of Truth

Asculta mai multe audio diverse


Enigma - I Love You I'll Kill You

Asculta mai multe audio ambientala


Enigma - Age of Loneliness

Asculta mai multe audio diverse


Enigma - Voyageur

Asculta mai multe audio diverse


Enigma - Boum Boum

Asculta mai multe audio diverse


ENIGMA - Mea culpa

Asculta mai multe audio traditionala


Enigma - Sadeness Part 1 (1991)

Asculta mai multe audio diverse

sâmbătă, 17 septembrie 2011

Povesti nr.16 (adapatari radiofonice)

Charles Perrault - Povestea boabelor de diamant

Asculta mai multe audio diverse


Charles Perrault - Rabdarea frumoasei Grizelda

Asculta mai multe audio diverse


Charles Perrault - Motanul incaltat

Asculta mai multe audio diverse

joi, 15 septembrie 2011

Ludwig van Beethoven - Aforisme




Trebuie să exprim tot ce am în inimă; acesta este motivul pentru care compun.


Nu recunosc alt semn al superiorităţii decât bunătatea.

A cânta o notă greşit este un lucru banal, dar a cânta fără pasiune estede neiertat.

Muzica este graiul sufletului. Ea stârneşte în noi, nu instinctele, ci gândurile cele mai profunde.

Muzica trebuie să fie scânteia ce aprinde focul în sufletul omenesc.

Povăţuiţi copiii spre virtute; ea singură, şi nu banii, îi poate face fericiţi. Vă spun din experienţă.

Muzica este o revelaţie mai înaltă decât toată înţelepciunea şi filosofia.

Muzica trebuie să aducă foc în inimile bărbaţilor şi lacrimi în ochii doamnelor.

Am în inimă atâtea lucruri... sunt clipe când simt că vorbele nu spun nimic.

Muzica este mediatorul între viaţa spirituală şi cea trupească.

O! Mi se pare peste putinţă să părăsim această viaţă înainte de a fi săvârşit tot ce simţim că trebuie să înfăptuim.

De ce trebuie să te desparţi de cineva pe care îl iubeşti nespus?

Omul e mai tare decât soarta şi o poate învinge.

miercuri, 14 septembrie 2011

Divertisment sau tragedie?







P.S.: E usor sa intemeiezi o religie cand folosesti asemenea "pioni". Amuzant sau tragic? Poate putin din amandoua. Cert este ca Universul are un simt al umorului desavarsit cand experimenteaza asa ceva. Dar noi?

marți, 13 septembrie 2011

Aryana Havah - Cristofor, magul din Carpati

Aryana Havah Magul Din Carpati

luni, 12 septembrie 2011

SECRET SPACE II - Alien Invasion (2006)

sursa: http://fymaaa.blogspot.com/

"Când cartea lui David Icke SECRETUL SUPREM, a fost publicată, oamenii chichoteau amuzaţi când li se revela faptul că extratereştrii extra- dimensionali, care puteau lua forma unor reptilieni humanoizi au avut un rol important în scrierea istoriei Pământului. Acum lucrurile nu mai sunt chiar aşa de amuzante. Noi dovezi au ieşit la iveală.
Acest nou film continuă seria Spaţiul Secret a lui Chris Everard şi investighează dacă există vreo dovadă care să susţină ideea conform căreia "zei din stele" foarte inteligenţi, cu trăsături reptiliene au vizitat Pământul.
Chris Everard descoperă înregistrări istorice ale invaziilor extraterestre de-a lungul timpurilor, până în zilele noastre. Documente medievale ne spun despre o invazie a unor fiinţe cu chip de reptile-dragon în Nisa şi Genova în anii 1600, deasemenea legendele sumeriene ale anunakilor făcute faimoase de către autorul Zechariah Sitchin şi extraordinara "reţea de navigaţie" descoperită de Erich Von Daniken pe un munte îndepărtat din Peru sunt toate contopite într-un film extraordinar.
Acest film poate fi considerat unul dintre cele mai bune investigaţii OZN. Un film făcut cu profesionalism de producătorul britanic de filme Chris Everard care ne oferă o viziune mistică şi grandioasă a cosmosului cunoscut şi necunoscut." JANIS WRIGHT - The Voice (Vocea)


SPATIUL SECRET II - Episodul I (Invazia Extraterestra) from Cocolino on Vimeo.

SPATIUL SECRET 2 - Episodul 2 - Luna extraterestra from Cocolino on Vimeo.

duminică, 11 septembrie 2011

George Enescu - Rapsodia romana nr. 1 & 2 si Poemul roman

George Enescu - Rapsodia romana op 11 nr 1

Asculta mai multe audio clasica


George Enescu - Rapsodia romana op 11 nr 2

Asculta mai multe audio clasica


George Enescu - Poemul roman op 1

Asculta mai multe audio clasica

sâmbătă, 10 septembrie 2011

vineri, 9 septembrie 2011

Dialog cu un Agent al Vietii

sursa: http://factorulcorector.blogspot.com/

"In urma cu 20 de ani, aflam cu stupoare de existenta acestei categorii de oameni. Acum 20 de ani subiectul era extrem de putinel accesibil, mai ales ca nu auzisem niciodata vorbindu-se de societati secrete, de grupari ezoterice.
Auzind de Agentii Vietii am perceput un fel de grupare mistica, de fanatici dogmatici ai unei filozofii ciudate de viata. Cel care mi-a deschis insa orizontul fata de acest subiect a fost in mod ciudat un fost lucrator al SSI-ului, serviciul de informatii al Romaniei din perioada interbelica. Asocierea aceasta intre Agentii Vietii si un lucrator intr-un domeniu destul de militarizat a fost extrem de ciudata. Mai tarziu am inteles legatura.
Nu voi intra in detalii inutile, ci voi reda mai jos dialogul avut cu un astfel de Agent al Vietii, dialog avut in mod accidental si suprinzator :
I.: Agent al Vietii? Suna extrem de mistic!
R.: Ba chiar deloc. Suna poate doar pentru o minte antrenata sa vada numai aparentele. Noi nu credem deloc in dogme. Mistica este o inselatorie, creata si utilizata sa ascunda adevaruri periculoase. Plus ca denumirea de Agent al Vietii e arbitrara. Putea fi utilizata orice alta denumire : Factor Corector, Luptator Anonim, etc. Important este ceea ce face noi, faptele vorbesc. Iar acestea nu au nimic mistic in ele.
I.: Si ma rog, ce exact faceti?
R.: Orice e necesar ca sa eliminam orice Element Perturbator al Vietii. Stiu ca v-am bagat in ceata. Insa lucrurile sunt mai simple decat suna. Viata, Omenirea are cursul sau de evolutie. Se pare ca de-a lungul istoriei cursul firesc al lucrurilor a fost deviat si astfel au aparut persoane care sa indrepte acest curs. Cum? Unii au facut-o prin inventii, altii prin fapte martirice, alti prin invataturi. Unii i-au numit initiati, alti martiri, etc.
De-a lungul timpului am auzit de un Leonardo Da Vinci, de un Krishna, de Zamolxe, etc.
I. : Da, dar ceea ce spuneti aici din ce stiu eu e legat de societatiile secrete, nu? Voi ce legatura aveti cu acestea?
R.: In trecut anumiti Agenti ai Vietii s-au coalizat in Grupuri. Asa au aparut Societatiile Secrete, majoritatea dintre ele gazduind Adevaruri Interesante. Cei primiti aici erau atent si sever selectati. De aici si implicarea acestor Societati in Mersul Istoric....Totusi la un moment dat s-a produs Ceva. Elementele Perturbatoare au infiltrat, preluat si utilizat aceste societati secrete in scop invers. Cei mai multi Factori Corectori s-au ratacit. Unii au uitat cine sunt si de ce sunt capabili. Actual Societatile Secrete au ajuns sa fie ele insele Elemente Perturbatoare.
I.: Deja m-ati pierdut. Deci cei care trebuiau sa apere Cursul Vietii au ajuns sa-l devieze?
R.: Nu, nu ei au ajuns sa-l devieze, ci Elementele Perturbatoare. Numai ca ei au preluat fraiele acestei lumi. Marea problema a secolului in care traim este ca Viata este dirijata dupa o piramida a valorilor rasturnata si dupa un sistem de reguli artificiale. Elementele perturbatoare au creat un Univers Artificial in care traim. Un univers ghidat de elementul Bani, unde sunt promovate valorile pur materiale si egoiste, o omenire ce se scalda in conceptii primitive, absorbiti de niste dogme religioase care indobitocesc. Oamenii au ajuns simple animale, dependenti de tubul digestiv si de aparatele reproductoare.
I.: Asadar Lumea a involuat...
R.: Exact, asta e cuvantul. Noi vrem sa impiedicam elementele care se opun evolutiei. Acum sute de ani ne luptam cu Inchizitia si cu intunericul religiei. Acum ne luptam cu Stapanii din Umbra...
I.: Stapanii din umbra?! Adica?
R.: Exista un grup de indivizi care doresc sa controleze lumea, sa o faca sa se miste dupa regulile lor, reguli strambe. Asta cautam sa facem noi, sa impiedicam sa se instaureze aceasta Noua Ordine Mondiala...o Ordine Artificiala. Viata se desfasoara dupa alte legi...
I. : Si de unde stiti care sunt aceste legi ale Vietii?
R. : Asa cum stim si care sunt legile fizice ale Universului in care traim. Voi da decat un exemplu pentru a intelege esenta. Legea continutului...In lumea asta am fost invatati, educati, conditionati sa gandim numai dupa aparente. Universul in care traim ne invata insa ca aparentele inseala, ca deseori forma nu este egal cu continutul si sub diverse forme pot sta acelasi continut sau invers. Ca nu exista o relatie directa intre forma si continut. Insa Stapanii din Umbra se incapataneaza sa ne educe astfel. Se incapataneaza sa puna evenimentele, persoanele in scheme numerologice sau kabalistice. Ceea ce este o mare prostie...Ni se impune suprematia superficialitatii. Judecam oamenii dupa cum arata si nu dupa calitatile lor. Nu are rost sa continui ideea, cred ca ati priceput-o.
I. : Sincer ma cutremura ceea ce imi spuneti. Si incerc sa inteleg de ce mi-o spuneti. Banui si inteleg ca in general este un domeniu rezervat, discret...
R. : Ati inteles. Asa-i. Desi sunt oameni care intuiesc. Desi sunt oameni care inteleg. Desi sunt oameni care ajuta, totusi Factorii Corectori in marea lor parte sunt anonimi. Si asta pentru ca Stapanii din Umbra ii cauta si incearca sa-i neutralizeze prin orice mijloace. Si da, ati aflat pentru ca trebuia. ORICINE AFLA DE NOI, ESTE PENTRU CA TREBUIA!...

Aici se incheie conversatia extrem de scurta din punctul meu de vedere cu acest individ, care se ridica si paseste sigur de el spre o directie necunoscuta. Raman locului, la fel de in ceata ca inainte si ma intreb : Cine este acest om?!"

joi, 8 septembrie 2011

Lipsa sării din sânge…

Sursa: http://smbro.anyhow5.com/

Vă dezvăluim azi o taină ţinută cu mari eforturi şi mulţi bani departe de urechile şi ochii „prostimii”… Excesul de sare, zahăr şi grăsimi, dăunează grav sănătăţii ! Ăsta da avertisment medical! Ce înseamnă exces nu ne explică însă nimeni!!! La prima citire, exces înseamnă…prea mult, dar raportat la greutatea fiecăruia !!!
Între copilul de 20 de kilograme şi adultul de 80 sau 120 de kilograme… e o marjă de eroare foarte mare, ca să pronunţi exces, sau să recomanzi doar 2, 4 sau 6 g de sare pe zi… Între omul de la munte… care bea apă puternic magnetizată  şi aproape pură şi cel de la şes sau de la oraş care primesc apa cea mai infectă, cel de la munte va “dizolva” si elimina mult mai repede chimicalele!
Nu uitaţi că nu suntem la fel, că nu avem aceeaşi grupa sanguină, că diferă şi RH-ul -  purtătorul de oxigen din sange!

Unii au în sânge predominant Cuprul (RH negativ) alţii, cei mai multi, au Fierul (RH pozitiv)!
Nu uitaţi ceea ce mulţi vor să ascundă: orice reacţie a apei cu sarea produce… căldură!!!  Iar sarea formează pricipalul electrolit care, scos din sânge, reduce de… 11 000 de ori viteza transferului informaţional către creier!!! Mai simplu spus, lipsa sării din sânge…prosteşte!!! 
Intuiţia îmi spune că ăsta este  scopul lor real: să devenim legume! La muncă şi înapoi…acasă, la televizor…unde ni se repetă zilnic prostiile astea: excesul de sare zahăr şi grăsimi dăunează grav sănătaţii!
Dar excesul de alcool, tutun şi medicamente? De ce nu se fac campanii la TV cu acest subiect??? De ce nu se fac campanii contra etnobotanicelor ??? Nu este vorba de boală şi moarte, mai ales în rândul tinerilor? Ba da! Dar este vorba şi de bani, de mulţi bani, atât de mulţi încât viaţa copiilor şi a tinerilor…nu mai contează!!! Este vorba de profituri imense, accize şi taxe! Şi în fond este bine să ai multe “legume” în sistem ! Pentru ca legumele  îşi plătesc taxele…la zi!
Amintiţi-vă! Ce face medicul prima dată când ajungi în spital? Îţi schimbă regimul alimentar: fără sare!!!!  Adică taie legăturile informaţionale cu creierul, ca să poată trimite medicamentele peste tot în corp.  Amorţeşte creierul pentru că altfel, acesta, ar reacţiona imediat la chimicalele administrate!  Ar declanşa alergii! Dar zaharul? Zaharul e purtator de un cu totul alt tip de informatii ! Nu vorbim de “clasicul” zahăr alb, tos, chimizat la maxim!!! Vorbim de zaharul natural din fructe sintetizat de natura cu ajutorul apei ! Vorbim de zaharurile multiple din mierea de albine… naturală!
Glucoza participă  direct la formarea acidului dezoxiribonucleic  (ADN) adică a evoluţiei, vitalitatea dvs. si a copiilor dvs., atentia, concentratia, vin din zaharurile  naturale! Şi evoluţia dv. Genetică!
Grăsimile ?! Să vedem ce spun studiile! Colesterolul ajută la formarea membranelor celulare; la sinteza hormonilor în glandele suprarenale şi în ovar!!! Colesterolul este indispensabil digestiei lipidelor, în urma transformării de către ficat în acid biliar. Nivele joase ale colesterolului induse cu ajutorul medicamentelor, duc la apariţia… depresiei, comportamentului violent, sinucidere, creşterea riscului de infarct miocardic şi mai ales o slabă funcţionare a sistemului imunitar.
În trecut, cineva cu un regim alimentar ce conţinea 300 mg de colesterol pe zi, cu un nivel HDL (colesterol bun) de 35 mg pe decilitru de sânge, era considerat normal. Asta până când, cei de la OMS, au hotărât să schimbe normele! Să le coboare la 200! Imediat, au apărut 36 de milioane de “bolnavi”, şi 4,3 de miliarde de dolari pe an, câştig, dintr-un foc!…
Între vrăjeala ştiinţifică a unora şi intuiţia lui strămoşească, ciobanul român a ales intuiţia!… tot cu slană, pită, ceapa şi pălincă trăieşte! Nu face exces şi trăieşte mult şi bune… cum aţi vrea sa-şi crească altfel oile, să lupte cu frigul, cu ploile, cu lupii? Şi toate astea până pe la 60-70 de ani… cu cojocul miţos de 40 de kilograme pe umeri şi bota în mână? 

luni, 5 septembrie 2011

Friedrich Nietzsche - Aforisme II



Câtă luciditate, atâta dramă.

Iubesc pe cel care nu-şi pune de-o parte vreo picătură, măcar, dintr-al său spirit, spirit ce-i chintesenţa propriei virtuţi, căci cu astfel de spirit va trece puntea.

Ce noroc să dai de fiinţe care n-au în cap altceva decât dansuri şi nebunii şi găteli! Ele au fost încântarea tuturor sufletelor masculine profunde, foarte tensionate, a căror viaţă este încărcată de mari responsabilităţi.

Orice efort al nostru este o călătorie în necunoscut, hrănită de speranţa  intermitentă de a găsi într-o bună zi un capăt unde  te poţi odihni.

Creştinismul a luat apărarea a tot ceea ce este slab, josnic, neizbutit, a făcut un ideal din împotrivirea faţă de instinctele de conservare, ale vieţii puternice, ba chiar a corupt dreapta judecată a firilor celor mai puternice din punct de vedere intelectual, propovăduindu-le că valorile superioare ale intelectualităţii nu-s decât păcate, rătăciri şi ispite.

Ai nevoie de haos în sufletul tău pentru a da naştere unei stele.

Pământul e plin de oameni de prisos, viaţa e stricată de acei ce sunt de prisos. Aceştia trebuie atraşi afară din viaţa aceasta, cu gogoriţa "vieţii veşnice!".

Există întotdeauna puţină nebunie în iubire. Dar de asemenea există întotdeauna o fărâmă de dreptate în nebunie.

Pretenţia de a fi iubit e cea mai mare dintre prezumţiile arogante.

Când scrii nu vrei numai să fii înţeles ci, la fel de sigur, vrei şi să nu fii înţeles. Faptul că cineva consideră o carte de neînţeles nu este deloc o obiecţie împotriva acelei cărţi, poate că tocmai aceasta făcea parte din intenţia autorului său - el nu voia să fie înţeles de "oricine". Orice spirit şi gust mai distins îşi alege auditoriul atunci când vrea să-şi comunice gândurile; alegându-l, el pune în acelaşi timp stavilă în calea "celorlalţi". Aici îşi au obârşia toate legile mai subtile ale unui stil; ele îndepărtează, creează distanţă, interzic "intrarea", înţelegerea, cum am mai spus - în timp ce deschid urechile celor care ne sunt înrudiţi prin auz.

Hibridul de om european - un plebeu uşor odios, în rezumat – are absolută nevoie de un costum: istoria îi este necesară în calitate de garderobă.

O opinie agreabilă este acceptată ca adevărată: aceasta este dovada prin plăcere (sau, după cum spune biserica, dovada prin putere), de care toate religiile sunt atât de mândre, când ar trebui să le fie ruşine. Dacă religia nu ne-ar face fericiţi, n-ar fi crezută: cât de puţin trebuie, atunci, să valoreze!

Gândurile sunt umbrele senzaţiilor noastre - întotdeauna mai întunecoase, mai goale, mai simple decât acestea.
Biserica a pus dintotdeauna accentul pe eradicare (a senzualităţii, a mândriei, a setei de putere, setei de câştig, setei de răzbunare), dar a ataca pasiunile la rădăcină înseamnă a ataca viaţa la rădăcină: practica bisericii e ostilă vieţii. Acelaşi mijloc: castrare, eradicare, e ales instinctiv în lupta cu o poftă de către cei prea lipsiţi de voinţă, prea degeneraţi pentru a-şi putea impune o măsură în aceasta, de acele naturi având nevoie de o trappe, metaforic vorbind (şi nemetaforic), de o irevocabilă declaraţie oarecare de duşmănie, de o prăpastie între ei şi pasiune. Mijloacele radicale le sunt indispensabile doar degeneraţilor; slăbiciunea voinţei, mai precis incapacitatea de a nu reacţiona la un stimul, nu e ea însăşi decât o altă formă de degenerare.

Dacă vrei să ajungi sus, foloseşte picioarele tale. Nu te lăsa purtat, nu te căţăra pe spinarea sau pe capul altora.

Dacă vrei odihnă - crede. Dacă vrei adevărul - caută şi suferă.

Nu puterea marilor sentimente face oamenii superiori, ci durata lor.

A şti să pătrunzi prin înţelegere în sufletele altora nu este la origine un fapt moral, ci o sensibilitate fiziologică a darului sugestiei: "simpatia" sau ceea ce se numeşte "altruism" sunt simple modelări ale acelui raport psihomotor considerat spiritualitate. Nu ne comunicăm niciodată gânduri; ne comunicăm mişcări, semnale mimice pe care noi le citim retrovertindu-le în gânduri.

Fie că privesc oamenii cu un ochi binevoitor, fie cu unul răutăcios, îi găsesc întotdeauna, pe toţi sau pe fiecare în parte, ocupaţi cu un singur lucru, acela de a face ceea ce foloseşte păstrării speciei umane. Şi desigur nu dintr-un sentiment de dragoste pentru această specie, ci pur şi simplu pentru că nimic nu este în ei mai vechi, mai puternic, mai neînduplecat, mai de neînvins decât acest instinct — pentru că instinctul acesta reprezintă tocmai esenţa speciei şi turmei noastre.

Omul caută un principiu în numele căruia să poată dispreţui omul; el inventează o altă lume pentru a o putea calomnia şi mânji pe cea de aici; el nu sesizează decât neantul şi face din acest neant un "dumnezeu", un "adevăr" chemat să judece şi să condamne existenţa de aici... Omul este cel care a creat femeia. Din ce? Dintr-o coastă a dumnezeului său – a idealului său.

Viaţa nu e oare de o sută de ori prea scurtă, pentru a ne îngădui luxul de a ne plictisi?

Nu există fapte, ci doar interpretări.

Conştiinţa este una din formele ascetismului.

Plăcerea de-a face mici răutăţi ne fereşte să făptuim un rău mai mare.

De zece ori pe zi cată să fii vesel: altcum stomacul tău, acest părinte al supărării, te va nelinişti în timpul nopţii.

Spre deosebire de animal, omul şi-a cultivat o mulţime de instincte şi impulsuri opuse: datorită acestei sinteze el este stăpânul pământului.

Uitarea şi mersul mai departe sunt cea mai bună înţelepciune.

Ca să trăieşti singur trebuie să fii animal sau Zeu - după Aristotel. El nu s-a gândit la o a treia posibilitate: a fi nevoit să fii amândouă odată - filosof.

Femeia e o suprafaţă care simulează adâncimea.

Şi oamenii puternici au momentele lor de slăbiciune.

Dacă te uiţi adânc în abis, se reflectă şi abisul în tine.

O fi bine în Rai, dar cele mai interesante persoane nu ajung acolo.

Nu dau de pomană. Nu sunt destul de sărac ca s-o fac.

Se poate aprecia calitatea unui om după cantitatea de singurătate pe care o poate suporta.

Nu contează ceea ce eşti, ci ceea ce devii.

Poţi minţi cu gura, dar cu expresia pe care o ai în acel moment se spune întotdeauna adevărul.

Voi vă uitaţi în sus, căci aspiraţi spre înălţare. Dar eu privesc în jos, fiindcă sunt în pisc.

Moralitatea este instinctul de turmă al individului.

Dacă soţii ar fi trăit separat, numărul căsătoriilor reuşite ar fi fost mult mai mare.

Aveţi un Dumnezeu care cere în locul unuia care povăţuieşte.

Iubesc pe cei ce nu ştiu să trăiască altfel decât pierind, fiindcă pierind se depăşesc.

Naşterea copilului e chinuitoare - de ce am mai naşte? Nu naştem decât nenorociţi! Şi ăştia sunt propovăduitorii morţii.

Există în lume mai mulţi idoli decât realităţi.

Acela care caută conştiinţa, numeşte pe om, dobitocul cu obrajii roşii.

Gandul cel josnic, insa, este un mucegai: se chirceste, se ascunde, pana intregul trup e vestejit si ros de o multime de mici ciuperci.

În statele mari educaţia va fi întotdeauna mediocră, din aceleaşi motive pentru care mâncarea este proastă în bucătăriile spaţioase.


 aveţi mai înainte de toate curajul de a avea încredere în voi înşivă - şi în măruntaiele voastre!Acela ce n-are încredere în el însuşi, minte pururea..